Gala Premiilor Participării Publice este un eveniment organizat de CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică. Scopul este de a aduce recunoaștere cetățenilor curajoși, grupurilor și organizațiilor care, prin demersuri civice și de advocacy au reușit să schimbe în bine diversele probleme cu care se confruntă comunitățile. În ultimii zece ani, an de an au fost premiate aceste exemple de civism care schimbă în bine lucruri în jur și inspiră tot mai multe persoane să se implice. Mai multe detalii despre Gala Cere a Participării publice puteți găsi pe site-ul oficial

Chiar dacă din motive obiective în anul 2020 Fiii și Fiicele Satului nu s-au mai putut reuni, ne-am putut bucura alături de Asociatia Green Ties, pe Baicu’ în Izvorul Alb de Water Fest și de oaspeți de seamă precum echipa Rowmania, Ivan Patzaichin și canotcile sale. Iată și ecourile internaționale ale acestui proiect din Interview Francophone, unde Water Fest devine unul dintre evenimentele de neratat din Carpați, iar Izvorul Alb apare pe harta francofoniei https://www.interviewfrancophone.net/izvorul-alb 

#prezențipentruviitor #vote #galacere

Ediția 2021 a Programului #CreștemONG-uri #ÎnStareDeBine, își propune să acorde suport ONG-urilor pregătite să pună accent pe dezvoltarea lor, astfel încât să fie (mai) eficiente în satisfacerea nevoilor reale ale beneficiarilor și comunităților în care lucrează.

PILONI DE ACȚIUNE

Programul se derulează din perspectiva a 4 PILONI DE ACȚIUNE:

1. Dezvoltare organizațională = dezvoltarea organizației din punct de vedere al managementului acesteia (i.e. strategie organizațională, proceduri eficiente de management, aspecte juridice și financiare, fundraising, managementul informației, structură organizațională, comunicare etc)
2. Sănătate organizațională = dezvoltarea unei culturi de wellbeing pentru oamenii din organizație
3. Învățare organizațională = dezvoltarea din punct de vedere tematic a organizației, pe subiecte de conținut și interes actuale, dincolo de management, în funcție de tipologia organizației și beneficiarii și comunitățile cu care aceasta lucrează
4. Conectare organizațională = dezvoltarea capacității de networking a organizației, în special prin intermediul Comunității ONG-urilor #ÎnStareDeBine

ETAPELE PROCESULUI

Programul implică un proces de lungă durată care se va desfășura online și offline (în funcție de restricțiile cauzate de pandemie) în perioada noiembrie 2020 – august 2021 și va presupune următoarele ETAPE pentru organizațiile selectate:

1. Analiză organizațională aprofundată a organizației din punct de vedere al dezvoltării acesteia
2. Planificarea acțiunilor de dezvoltare particularizată pentru fiecare organizație în parte, care să integreze diferite strategii și procese de transformare care duc spre acțiuni concrete de dezvoltare
3. Intervenție, monitorizare și evaluare pornind de la planificarea din etapa 2.

Vom participa astfel la activități dedicate dezvoltării precum webinarii online, lucru particularizat pe dimensiuni specifice de dezvoltare potrivit nevoilor, masterclass cu specialiști pe diferite arii tematice, întâlniri online de networking, inclusiv un eveniment online de tip ONGFest, sau eveniment offline de tip Laborator În Stare de Bine, unde vom schimba bune practici, ne vom inspira din activitățiile și metodologiile folosite de alte organizații și ne vom conecta mai bine la sectorul societății civile din România și la Comunitatea ONG-urilor #ÎnStareDeBine.

Calendar estimativ ediția 2021

• 23 octombrie – 6 noiembrie 2020: Apel deschis pentru înscriere
• 10 noiembrie 2020: Rezultate selecție organizații
• 10 noiembrie – 10 decembrie 2020: Realizare analiză organizațională și planificarea acțiunilor de dezvoltare
• ianuarie – iunie 2021: Implementarea activităților de dezvoltare planificate, participare la webinarii, masterclass și întâlniri online de networking, inclusiv ONGFest online, monitorizarea și calibrarea intervenției
• iunie/iulie 2021: Participare la evenimentul central de conectare al programului, Laboratorul În Stare de Bine

Click pentru Formular 230

*pentru a completa online trebuie să ai aplicația Adobe Reader descarcată și instalată
*dacă ai avut venituri din salarii/pensii, din activități independente/agricole, drepturi de proprietate intelectuală și cedarea folosinței bunurilor, dacă pentru acestea din urmă nu ai obligația să depui Declarația Unică.

COMPLETEAZĂ
formularul de mână, cu majuscule. Nu este necesară specificarea sumei (instituția fiscală o va calcula și o va vira conform legii) și nici atașarea Fișei Fiscale. Datele Fundației Izvorul Alb sunt precompletate.

TRIMITE
formularul completat (doar prima pagină) printat și scanat sau direct în format electronic, până la data de 25 mai 2021.

Cum mai poți trimite:

​1. prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
2. îl depui direct la registratura administrației financiare de care aparții (aici ai lista administrațiilor);
3. folosești serviciul online ANAF, Spatiul Privat Virtual.

ÎNTREBĂRI…DAR ȘI RĂSPUNSURI

Până când mai pot trimite formularul?
Doar până pe 25 mai 2020.

L-am descărcat, ce trebuie să completez?
E nevoie să completezi de mână, cu majuscule, secțiunea I care conține datele tale de identificare și să semnezi la Semnătura contribuabilului.

Vei vedea că sunt deja completate anul și datele Fundației de caritate Izvorul Alb. Dacă ai deja un formular printat și vrei să le completezi de mână, iată datele mai jos:
Fundația de caritate Izvorul Alb
Cod de identificare fiscală: 10616033
IBAN: RO70 RNCB 0196 1607 5825 0001

Care este Administrația Financiară de care aparțin?
Administrația Financiară de care aparții este cea din localitatea de domiciliu trecută în cartea de identitate. Iată aici o listă cu adresele administrațiilor financiare.

Am nevoie de vreun document de la locul de muncă?
Nu. Nu este nevoie să atașezi Fișa Fiscală, iar suma redirecționată va fi calculată și completată de către inspectorul fiscal.

Aceasta este o donație?​
Nu. Este alegerea ta despre cum să fie folosiți o parte din banii pe care i-ai virat deja statului, ca impozit pe veniturile obținute în 2019. În cazul în care nu alegi să susții o cauză anume, întreaga sumă va rămâne la bugetul de stat.

De ce 3,5%?
Din 2020 toate organizațiile nonprofit pot primi până la 3,5% din impozitul pe venit.
Înregistrarea Fundației Izvorul Alb poate fi verificată accesând acest link și introducând codul fiscal 10616033.

Nu pot face totul online?
Ba da, chiar recomandăm ca în contextul pandemiei să evitați deplasările și să trimiteți formularul scanat, către noi.
Cum pot completa și trimite online?

– Descarcă formularul de mai sus
– Completează câmpurile editable
– Semnează folosind semnătura olografă
– Ni-l trimiți pe adresa contact@izvorulalb.org

Cum semnez?
1. Trebuie să ai aplicația Adobe Reader descărcată
2. Dai editare – marcat cu semnul grafic al unui pix – și alegi Fill & Sign.
3. Odată ce-ai făcut asta, caută pictograma unui stilou. Apeși pe ea și începi să semnezi în câmpul din stânga jos, la „Semnătură Contribuabil”
4. Dai Done și gata. Semnătura va fi salvată.

Vestea bună e că poți fie să desenezi semnătura cu mouse-ul, fie să încarci imaginea cu ea. Ca să încarci imaginea e simplu: semnezi o foaie albă, faci poză, decupezi cât să fie doar semnătura și o încarci în câmpul menționat mai sus.

Pentru anul fiscal 2019, poti alege de acum sa redirecționezi 3,5% din impozitul pe venit prin intermediul companiei tale, cu o cerere (model precompletat parțial) adresată departamentul economic/resurse umane, folosind următoarele date:

denumire a entității non-profit: Fundația de caritate Izvorul Alb
IBAN: RO70 RNCB 0196 1607 5825 0001
cod de identificare fiscală: 10616033
cont: Banca BCR Sucursala Piatra Neamț, IBAN RON: RO70 RNCB 0196 1607 5825 0001

Decizia de a redirecționa prin intermediul companiei tale îți aparține, iar compania este obligată să permite să-ți ofere detaliile necesare și să te sprijine în acest sens. În cererea adresată departamentului său financiar/resurse umane, poți alege perioada de redirecționare, de la o lună la doi ani fiscali consecutivi.

Dacă ai nevoie de ajutor, contactează-ne la contact@izvorulalb.org și găsim o soluție împreună.

Noiembrie a adus în casa Loricăi Țăranu multă bucurie; ea este ultimul locuitor din Baicu, satul Izvorul Alb, branșat la conducta de apă.

Am cunoscut-o pe Lorica cu câțiva ani în urmă și îmi amintesc cu multă plăcere de timpul petrecut împreună; mi-a stârnit aceleași sentimente pe care le-am trăit citind poveștile lui Creangă.

Lorica are un dar al povestitului și un umor atât de autentice; deși muncea din greu la smulsul unor urzici uriașe, îmi relata despre viața ei plină de greutăți cu candoare și împăcare interioară deplină.

Lupta cu o urzică încăpățânată a făcut-o să zică cu năduf, “ Da ce crezi tu că te pui cu mine? Îți vin eu acuș de hac că sunt forțoasă ca Hercule”. Atât de spontană și hazlie a fost că ne-am pus amândouă pe râs; de atunci, de fiecare dată când se poticnește, se încurajează cu eroul legendar.

Mă bucur din toată inima că a primit așa un dar minunat: apă curentă în casă. I-a fost răsplătită munca grea, ajutorul dat ori de câte ori i s-a cerut, dârzenia și demnitatea care i-au fost mereu alături în viața ei atât de încercată.

Lorica, fii mereu tu, cu zâmbetul și glumele pe buze care aduc celor din jur un strop de bunătate, așa cum mi-ai adus mie în lupta cu urzicile uriașe, zi în care m-ai făcut să mă simt și eu un adevărat Hercule chiar dacă numai în față unei urzici.

Fundația mulțumește primăriei orașului Bicaz pentru promptitudinea cu care a eliberat avizul de branșare și interesul constant arătat pentru efectuarea ei.

Felicitări Fundației Izvorul Alb pentru la realizarea acestui proiect; deși trăim cu toții timpuri extrem de grele, membrii noștri rămân activi și gata de acțiune.

Mihaela-Paula Stan-Bălănescu
Noiembrie 2020

Cum mai scriam și altă dată, sunt toți oameni vrednici și de ispravă care au dus la bun sfârșit multe proiecte în vara asta: un șanț curățat, un capac nou pentru căminul de colectare a apei pluviale făcut anul trecut, execuția unui cap de pod solid în punctul de evacuare a apei colectate și pietruirea drumului.

Capacul cel nou                                          

     Olimpia și Romică Mihăilă, voluntari destoinici; un exemplu de urmat pentru noi toți

În zilele noastre, când uneltele și echipamentele sunt atât de avansate, aceste lucrări par niște boabe de nisip pierdute în univers, dar pentru Izvorul Alb sunt realizări mari având în vedere că resursele tehnologice și umane sunt extrem de limitate.

     Canalul                                                                                         

     Lucrări la canal 

Fundația Izvorul Alb, alături de Olimpia și Romică Mihăilă, Stelian Gherasim, voluntari ai comunității din Baicu, au trudit ore să înlăture toate crengile și gunoaiele aruncate în șanț timp de ani de zile; apoi au întocmit schițe pentru capac și pentru canal și au așteptat cu răbdare să folosească ajutoare locale. Tincuța și Ticuța Miron li s-au alăturat și au pus pietrișul donat de primăria Bicaz pe drum.

    Drumul pietruit

Rezultatul este demn de toată lauda. Încă o data, Fundația Izvorul Alb și-a lăsat amprenta benefică în sat.

Mihaela Stan-Bălănescu

Fundația Izvorul Alb împreună cu Asociația Green Ties au dat startul în perioada 13-15 august festivalului WATER FEST Izvorul Alb – Ceahlău. Prima zi de festival a avut loc pe Baicu în satul Izvorul Alb și a pornit cu o dezbatere ce a avut în prim plan soluțiile constructive pentru externalitățile negative cauzate de neutilizarea sustenabilă și la realul potențial al Lacului Izvorul Muntelui.

 Toți participanții la dezbatere au avut posibilitatea de a-și aduce aportul și de a-și exprima intențiile și viziunea asupra stării de fapt, într-o dezbatere cu toți actorii implicați în corecta gestionare a dezvoltării durabile și sustenabile ale comunităților și mediului de pe malul lacului. Printre instituțiile prezente s-au numărat instituțiile primarilor din UAT-urile adiacente lacului, reprezentanți ai Apelor Române, ai AJVPS Neamt, mediul non-guvernamental și antreprenorial, precum și comunitatea locală, totul sub atenta acitivitate de moderare a campionului Ivan Patzaichin și a echipei Rowmania. Decizia în unanimitate indică către oportunitatea creionării unui raport pentru un follow-up instituțional cu toți cei prezenți având drept rezultat final adresarea carențelor legislative existente.

“Suntem convinși că astfel am contribuit la deschiderea dialogului și a identificării de soluții constructive având pentru prima dată puncte de vedere instituționale independente, pentru a readuce Lacul Izvorul Muntelui în rândul apelor curate și bine întreținute, cu potențial turistic, spre bunăstarea și viața sănătoasă a comunităților. Sprijinul pe care dragul nostru prieten Ivan Patzaichin, alături de echipa, sa l-a oferit evenimentului prin prezența sa, prin intervențiile constante la nivel de guvern, dar și prin moderarea discuțiilor este dovada faptului că nu suntem singuri în aceste demersuri insistente.”, a declarat George Sărluceanu din partea Asociației Green Ties.

“Acest eveniment a fost de asemenea o nouă ocazie pentru Fundația Izvorul ALB de a le mulțumi celor mai activi membri din comunitate pentru timp, muncă și implicare în proiectele fundației dedicate comunității locale. Noi, Fundația Izvorul ALB, vom continua plini de speranță să sprijinim comunitatea locală prin participarea la toate întâlnirile și evenimentele legate de acest subiect, filtrând cu atenție și alte idei ale altor oameni, comunități și societăți mai experimentate și atrăgând constant atenția în continuare asupra nevoilor comunităților din jurul Lacului Izvorul Muntelui, de a avea o viață mai bună în Uniunea Europeană, în secolul XXI al mileniului III. Dorim totodată să tragem încă un semnal de alarmă cu privire la situația tristă a satului românesc al cărui suflet a plecat în străinătate sau alte zone cu mai multe oportunități. Vrem de asemenea să atragem atenția cu privire la drumul din Bicaz către Izvorul Alb, un drum anevoios, forestier, care nu permite salvărilor să ajungă în timp util la bătrânii satului. Vă invităm să susțineți petiția Vrem drum până la Izvorul Alb de pe site-ul fundației https://izvorulalb.org/.” a conchis Dan A. Pașcău din partea Fundației Izvorul Alb.

Reamintim că intențiile Fundației Izvorul Alb se înscriu în liniile de susținere promovate cu multă inimă atât pe plan local cât și național, în mod constant și susținut asupra următoarelor probleme:

1. Gradul ridicat de îmbătrânire și depopulare din zona Moldovei precum și în comunitățile locale
2. Degradarea și lipsa de minimă infrastructură rutieră
3. Lipsa de asistență medicală, apă curentă și gaz în zone izolate

#PrezențiPentruViitor #waterfest #fundatiaizvorulalb #asociatiagreenties #implicareafacediferența

Și așa a început povestea: Ivan Patzaichin, cunoscutul campion de canotaj, poposește împreună cu echipele lui, Rowmania și Canotca, la Izvorul Alb, pe 13 august, pentru a participa la Water Fest, un festival de voie bună şi aer curat la poalele muntelui Ceahlău care este la a treia sa ediție. “Asociația Ivan Patzaichin, cu inițiativa ei, Mila 23, are obiectivul de a sprijini dezvoltarea locală din Delta Dunării și din alte regiuni naturale din România, prin protejarea biodiversității culturale şi naturale a zonelor cu ape din România, promovarea patrimoniului hidrografic românesc, readucerea în actualitate a tradițiilor românești, promovarea profilului cultural și natural ale Deltei Dunării și încurajarea unui stil de viață sănătos.”

Au poposit întâi la biserica din pădure, un locaș de rugăciune tihnit și pregătit pentru oaspeți cu pâine și sare. A doua zi, a avut loc o întrunirea cu toți primarii din localitățile de pe marginea lacului și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în gestionarea apelor și a mediului, moment în care domnul Ivan Patzachin și Fundația Izvorul Alb și-au exprimat îngrijorarea față de situația în care se afla aceste locuri minunate dar și speranța că, odată readuse pe harta națională, lucrurile se vor schimba în bine și vor lupta împreuna să-și păstreze bogăția strămoșească.

Mesajul a fost simplu, și, sperăm, prin intermediul mass mediei să-l transmitem pretutindeni: cel mai mic efort zilnic de a vedea, conserva și iubi natura cu frumusețile ei dăruite nouă va clădi o comunitate mai puternica, mai diversificată care va întinde mâna generației următoare să-i urmeze la cârmă. Să nu uităm niciodată, că preamăritul domn, Ștefan cel Mare, a poposit cândva la Izvorul Alb și a sorbit din tihna și frumusețea acestui plai.

Haideți, oameni buni și vrednici, să-l facem unul de neuitat!

Mihaela Stan-Bălănescu

Ploaia părea veșnică și sătenii istoviți de așteptare. Într-o buna zi, Dochia și-a scuturat cojocul plin de apă și a întâmpinat soarele pe un cer senin. La fel au făcut și cosașii: și-au ascuțit coasele și le-au îndemnat să taie iarba înaltă, dornică să-și găsească odihna. Au cosit, au întors fânul, l-au adunat și clădit cu pricepere și sudoare în arșița neiertătoare. Au trudit ore lungi dar au fost mulțumiți că au căpătat răgazul să-și adune roadele pentru iarnă; clăi înalte dornice parcă să sărute mâna domnului.

Sătencele au plivit și săpat straturile de legume și flori și s-au uitat cu multă bucurie la recolta lor două săptămâni mai târziu; dovlecei rotofei, ardeiași vârcolaci, ceapa la întrecere cu usturoiul, fasolea răsfățată pe araci și florile dansând în culoare și prospețime.

De copil am fost impresionată de reziliență sătenilor de-a răspunde parcă cu mai multă energie, voința și dragoste la chemarea vieții după o încercare grea. Mă plec adânc în fața voastră, oameni de ispravă!

La peste 80 de ani, truda lor de zile este răsplătită cu o claie semeață, prezența micilor viețuitoare și gânguritul rândunelelor.

Ardeiașii și dovlecuții veseli

Explozie de frumusețe și culoare în curțile gospodarilor

Mihaela Stan-Bălănescu

Duminica răspundeau la chemarea tainică a clopotului și-și îndreptau pașii spre biserica ridicată de moșii lor, spre altarul și stranele cioplite în lemn de cireș. Toaca răsuna până la Dochia, stareța Ceahlăului. Îi pomeneau cu smerenie pe cei plecați și apoi, cu pas sprinten, se adunau în inima satului la horă cu scripcarul și țambalagiul.

Tihna le-a fost tulburată de vestea că li se va smulge de sub picioare avuția strămoșească; locul satului avea să fie luat de lacul de acumulare Bicaz. Cuvintele sunt prea sărace să spună durerea și neputința pe care au simțit-o cu mic și mare sătenii. Li s-a dat un timp limitat să-și strămute locuințele; o mica parte au ales sa plece și s-au stabilit tot în județul Neamț, unde și astăzi sunt numiți “ Strămutații”; majoritatea au ales să-și ridice case în susul pârâului.

Biserica și cimitirul au fost primele strămutate sub straja Dochiei. Au bătut săptămâni în șir clopotul și toaca; satul vechi plângea conducându-și strămoșii spre noul lăcaș. Pot înțelege nemăsurata durere a satenilor; eu însămi am fost o călătoare peste mări și țări dar întotdeauna m-am despărțit cu o durere sfâșietoare de plaiurile natale.

Așa s-a clădit noul sat care s-a întins pe ambele maluri ale Izvorului Alb, pe dealuri și prin păduri ascunzând parcă tainele strămoșilor de ziua de mâine. Anii au trecut și puțini sunt cei rămași care, cu lacrimi în ochi și hohot de jale în gât, își aduc aminte cum le-a fost acoperită istoria de apa ucigătoare care țâșnea victorioasa prin zăgazurile noului baraj; mare sărbătoare pentru arhitecți, constructori și guvernanți, zi de doliu pentru izvorani.

Au trudit, au clădit, au trăit, au murit în noua vatră și au sperat ca urmașii lor să le audă chemarea, doina și dorința de a nu lăsa satul lor sa piară așa cum s-a mai întâmplat odinioară.

Ascultați, dragii mei călători, chemarea străbună!

Mihaela Stan Bălănescu

   Bistrița susurând prin luncă

   Plutașii destoinici

   Strămutatul strămoșilor

   Zi de doliu în Izvorul Alb: inaugurarea barajului de la Bicaz

Istoria satului vechi este cioplită în piatră albastră – albastru tradițional al Izvorului Alb – și își va duce veșnicia peste ani

   Noile lăcașe

   Să nu uităm niciodată să aducem omagiu strămoșiilor pentru multă lor osteneala și credință

Nu se pot recicla:

Recipiente ale produselor conținând substanțe chimice (ex. antigel).
Recipiente ale produselor conținând îngrășăminte pentru plante și pesticide (se vor colecta separat de celelalte deșeuri din plastic, întrucât pot conține substanțe periculoase).

Cum se reciclează plasticul?

PET-ul este 100% reciclabil.

Din ambalajele reciclate se pot fabrica articole de îmbrăcăminte, cum ar fi: tricouri, bluze „polar” etc.Există mari producători de îmbrăcăminte care folosesc exclusiv fibre obținute din PET/poliester reciclat.

Procesul de reciclare implicând spălarea, eliminarea impurităților (precum hârtia etichetelor și capacele) și a contaminanților, măcinarea, tocarea, spălarea (din nou), uscarea și prelucrarea materialului în fulgi – materia primă pentru fibre textile sau alte ambalaje din PET.

Ce este rPET-ul?

rPET-ul este o variantă a materialului de tip PET, produsă din materii prime 100% reciclate, rPET fiind prescurtarea de la Recycled PET, adica polietilena tereftalat reciclat. Acesta are aceleași proprietăți ca orice PET clasic și urmează un ciclu identic de colectare, sortare, tratare și reciclare. rPET-ul se deosebește, totuși, prin impactul mai redus pe care îl are asupra mediului. Pentru producția unui PET din materiale reciclate, se consumă cu 75% mai puțină energie. Totodată, pentru fiecare tonă de rPET, se eliberează în atmosferă cu 1,5 tone de CO2 mai puțin decât la producția unei cantități identice din material virgin.

Procesul de productie

Procesul de producție al rPET pornește de la colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile. Ideal este ca PET-ul sa se colecteze individual de celeltate deseuri. Pasul al doilea este sortarea  PET-ului și a altor tipuri de plastic din totalul plasticului colectat. După sortare, și doar după ce tot elementele non-PET au fost înlăturate, produsele din  PET sunt  introduse într-un utilaj prevăzut cu seturi de lame, care secționează materialul și sparg plasticul în bucăți minuscule denumite fulgi de PET. Ulterior, fulgii de  PET obținuți sunt introduși în procesul de spălare, care presupune îndepărtarea tuturor tipurilor de reziduuri sau alte elemente (de exemplu etichete de hârtie). După prima spălare, fulgii de PET intră într-un proces tehnologic complex prin care sunt uscați, apoi topiți,  introduși într-un utilaj de „extrudare”, ce dă plasticului topit forma unor tuburi subțiri, ce vor fi, ulterior, presate, răcite și tăiate în  în peleți, cu ajutorul unui set de lame rotative. Acest proces se numeste peletizare, fiind ultimul pas in procesul de reciclare. Peleții sunt apoi curățați printr-un proces de policondensare în stare solidă (SSP). Aceste granule sunt, apoi, gata să fie refolosite și transformate în obiecte noi.

Cum reducem consumul de sticle PET:
Există numeroase magazine și asociații care oferă produse alternative, reutilizabile iar piața produselor/ambalajelor sustenabile este într-o continuă creștere. (exemplu: sticle din material de sticlă, sticle din aluminiu tip „termos”, sticle reutilizabile din plastic dur, caserole reutilizabile, alte ambalaje, produse etc).

Cum putem reutiliza sticlele PET:

Panou solar construit manual din sticle plastic (PET) pentru încălzirea apei: https://casadecomertdona.ro/cum-pot-fi-reciclate-sticle-din-plastic-pet-urile/

Ghivece și glastre pentru flori: https://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/idei-refolosirea-sticlelor-plastic-glastre-flori-decoratiuni-interioare-1_553b57cacfbe376e3589a54a/index.html

Sere și solarii confecționate cu PET-uri: http://agrointel.ro/5250/nu-aruncati-pet-urile-sere-solarii-si-case-din-cel-mai-comun-deseu-produs-de-gospodariile-din-romania/

Penare din PET-uri: https://www.facebook.com/pg/pimpthegarbage/photos/?tab=album&album_id=160014085025756

Bijuterii, vaze din PET: https://www.facebook.com/pg/EcotecaColectiaDeVerde/photos/?tab=album&album_id=783259341807396

Știați că?
Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar  din 50 de PET-uri se poate confecționa un pulover?

Din plasticul reciclat rezultă fulgi PET, granule PET, banda PET (folosită în mare parte pentru ambalare), fibre de poliester – fibra poliesterica (75%), folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapițerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, industria auto, în domeniul construcțiilor și ingineriei, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare și nealimentare, servețele, material de umplutură pentru jucăriile din pluș, carcase pentru CD-uri, valize, tapițerii, fibre pentru saci de dormit sau pufoaice, faruri, bare de protecție, grilaje și tăbliile ușilor la mașini etc.?
Unul din avantajele produselor realizate din plasticul reciclat îl reprezintă costul de fabricație mai ieftin față de cele realizate din materii prime virgine?

Reciclarea plasticului afectează calitatea și culoarea materialului, motiv pentru care se poate recicla de maximum 4-5 ori? Se estimează însă ca PET-ul și HDPE (polietilena de înaltă densitate) se pot recicla de 10 ori până își pierd proprietățile și nu mai pot fi reciclate.

În unele țări, precum Brazilia sau Columbia, sunt construite case din PET-uri, datorită rezistenței foarte mari a materialului. PET-urile sunt umplute cu pământ și înlocuiesc astfel cărămizile. Un astfel de exemplu găsiți aici: https://www.youtube.com/watch?v=-wPMpzpAYqg

Sursa: https://hartareciclarii.ro/material/pet/